Ambasadorul Serbiei în Elveția, Ivan Trifunović, a formulat o serie de acuzații dure la adresa guvernului condus de premierul kosovar Albin Kurti, susținând că actuala administrație de la Priștina promovează politici ostile comunității sârbe și generează un climat de insecuritate pentru populația sârbă din Kosovo. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației elvețiene 20 Minuten, înaintea vizitei oficiale a președintelui elvețian în Serbia.
Potrivit diplomatului sârb, problema centrală a dosarului Kosovo nu este exclusiv legată de recunoașterea internațională, ci de condițiile concrete de viață ale sârbilor rămași în provincie. Acesta a afirmat că autoritățile kosovare ar urmări diminuarea ponderii politice a comunității sârbe, inclusiv prin reducerea influenței sale instituționale și limitarea drepturilor garantate minorităților.
Ivan Trifunović a declarat că a vizitat personal Kosovo și că a discutat cu numeroși cetățeni sârbi, inclusiv persoane critice față de administrația de la Belgrad. În evaluarea sa, aceștia ar resimți presiuni administrative, intimidare polițienească și incertitudine juridică. Diplomatul a invocat intervenții ale poliției în școli și spitale, precum și cazuri de arestări preventive despre care afirmă că ar fi fost realizate pe baza unor probe insuficiente.
Un alt punct major abordat de ambasador a fost neimplementarea prevederilor Brussels Agreement din 2013, în special componenta referitoare la constituirea Asociației Municipalităților cu Majoritate Sârbă. Potrivit acestuia, mecanismul urma să ofere competențe clare în domenii precum educația și sănătatea, însă nu a fost pus în aplicare până în prezent. Trifunović a susținut că Priștina condiționează implementarea de recunoașterea independenței Kosovo de către Serbia, aspect care, în opinia sa, nu a fost prevăzut în acordul inițial.
Diplomatul a criticat și unele dosare judiciare deschise împotriva unor oficiali sau cetățeni sârbi, considerând că anumite declarații politice au fost tratate penal, deși ar intra în sfera libertății de exprimare. În acest context, el a invocat sensibilitatea istorică legată de Kosovo Liberation Army și procesele aflate pe rol la instanțele internaționale.
Referindu-se la atmosfera din nordul Kosovo, ambasadorul a susținut că afișarea simbolurilor sârbe este percepută de localnici drept riscantă, în timp ce simbolurile albaneze sunt tolerate fără dificultăți. Aceste afirmații ilustrează, în opinia sa, existența unui standard diferențiat în raport cu comunitățile etnice din regiune.
Întrebat despre relațiile cu reprezentantul Kosovo la Bern, Trifunović a precizat că menține un contact cordial, deși Serbia nu recunoaște Kosovo ca stat independent și, implicit, nu îi acordă statut diplomatic deplin.
Diplomatul a comentat și relația dintre diaspora albaneză și viața politică elvețiană, afirmând că implicarea unor lideri kosovari în mobilizarea electoratului din diaspora poate ridica întrebări privind interferența externă, deși a admis că aceasta rămâne în principal o chestiune internă a Elveției.
În același timp, ambasadorul sârb s-a pronunțat în favoarea unor inițiative informale de dialog între comunitățile sârbă și albaneză din Elveția, considerând că spațiul elvețian ar putea oferi un cadru favorabil cooperării civice și interacțiunii respectuoase între diaspora din Balcani.
Referindu-se la relațiile bilaterale dintre Serbia și Elveția, Trifunović a calificat drept importantă prima vizită de stat a unui președinte elvețian în Serbia după 18 ani. El a subliniat că cele două state sunt legate prin mai mulți factori comuni: tradiția neutralității, interesul pentru multilateralism, cooperarea economică și prezența unei numeroase diaspore sârbe în Elveția.
În plan strategic, ambasadorul a reafirmat că obiectivul principal al Serbiei rămâne aderarea la Uniunea Europeană, concomitent cu menținerea unor relații bune cu parteneri diverși din Orientul Mijlociu, Africa și alte regiuni. De asemenea, acesta a reiterat politica de neutralitate militară a Belgradului, precizând că Serbia cooperează cu NATO, fără intenția de a deveni stat membru.
În final, Ivan Trifunović l-a descris pe președintele Aleksandar Vučić drept un lider pragmatic, orientat către interesele statului sârb, respingând caracterizările care îl prezintă exclusiv ca lider autoritar.
