Președinta Adunării Naționale a Serbiei, Ana Brnabić, a declarat că Serbia a sprijinit Ucraina încă de la izbucnirea războiului și că, din februarie 2022 până în prezent, a acordat Kievului asistență în valoare de peste 60 de milioane de euro, sub formă de ajutoare financiare și umanitare, fără a furniza însă echipamente sau armament militar.
Într-un interviu acordat Euronews, Brnabić a subliniat că Serbia a fost singurul stat din Balcanii de Vest care, în perioada celor mai dificile luni de iarnă, a livrat Ucrainei echipamente destinate sectorului energetic.
„Sistemele energetice ale Serbiei și Ucrainei sunt similare, motiv pentru care am putut furniza generatoare, componente și piese de schimb. În unele cazuri, aceste echipamente nu mai puteau fi achiziționate de pe piață, astfel că le-am oferit din propriile noastre rezerve. În acest fel s-a dezvoltat o relație foarte apropiată între Serbia și Ucraina, un aspect mai puțin cunoscut, inclusiv la nivelul Uniunii Europene”, a afirmat oficialul sârb.
Belgradul menține un dialog permanent cu Kievul
Ana Brnabić a precizat că dialogul dintre președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, este constant, cei doi lideri aflându-se în contact permanent.
Totodată, aceasta a menționat că întreține o comunicare regulată și cu președintele Parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk.
„Serbia nu este un satelit al Rusiei”
Referindu-se la percepția potrivit căreia Serbia ar reprezenta „calul troian al Rusiei” în Europa sau unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei, Brnabić a apreciat că această imagine este exagerată și bazată pe stereotipuri.
„Sârbii nu sunt «ruși mai mici». Serbia este un stat independent, suveran și autonom, cu aproape o mie de ani de istorie. Este adevărat că avem relații tradițional bune cu Federația Rusă și că acestea continuă și în prezent, însă nu este o relație lipsită de divergențe. Rusia a criticat în repetate rânduri Serbia, inclusiv pentru voturile exprimate la Organizația Națiunilor Unite de condamnare a agresiunii împotriva Ucrainei și pentru sprijinul acordat Kievului”, a declarat președinta Parlamentului sârb.
Potrivit acesteia, multe dintre percepțiile privind politica externă a Serbiei sunt influențate de prejudecăți, ceea ce face ca faptele concrete să fie adesea ignorate.
„Adevărul contează și probabil ar trebui să comunicăm mai eficient ceea ce facem. Din păcate, stereotipurile sunt atât de puternice încât, chiar și atunci când prezentăm faptele, acestea sunt adesea ignorate sau puse sub semnul întrebării. Dacă cineva dorește să afle cât de mult a sprijinit Serbia Ucraina, poate întreba chiar autoritățile ucrainene”, a adăugat Brnabić.
Critici privind standardele aplicate Serbiei în procesul de aderare la Uniunea Europeană
Referindu-se la parcursul european al Serbiei, Ana Brnabić, care a participat recent la Bruxelles, alături de trei miniștri ai guvernului sârb, la prezentarea progreselor înregistrate în procesul de integrare europeană, a afirmat că există o nemulțumire tot mai mare în rândul cetățenilor față de ceea ce percep drept un tratament diferențiat aplicat Serbiei în raport cu alte state candidate.
Ea a oferit drept exemplu recomandările formulate de OSCE/ODIHR privind îmbunătățirea procesului electoral.
„Serbiei i se solicită implementarea integrală a recomandărilor ODIHR pentru a putea deschide Clusterul 3, deși din punct de vedere tehnic îndeplinește condițiile încă din 2021. În schimb, alte state candidate, care au primit recomandări similare, au deschis deja toate clusterele de negociere fără a fi obligate să le implementeze în totalitate. Este un dublu standard dificil de explicat cetățenilor noștri și care afectează credibilitatea Uniunii Europene”, a declarat Brnabić.
Belgradul își menține obiectivul aderării la Uniunea Europeană
În pofida acestor critici, președinta Parlamentului sârb a reafirmat că autoritățile de la Belgrad consideră în continuare că viitorul Serbiei este în Uniunea Europeană.
„Nu renunțăm la acest obiectiv. Vom continua să muncim și să accelerăm reformele, însă este important ca rezultatele obținute să fie evaluate în mod obiectiv și consecvent. Înțelegem că Uniunea Europeană este o comunitate de state care are dreptul să stabilească propriile criterii de aderare, însă ar fi benefic ca aceste standarde să fie aplicate în mod egal tuturor statelor candidate”, a concluzionat Ana Brnabić.
