Raportul Curții Europene de Conturi Critică Acțiunile Comisiei Europene în Apărarea Statului de Drept în Bulgaria
Un raport recent al Curții Europene de Conturi (CCE) evidențiază deficiențele acțiunilor Comisiei Europene de a asigura respectarea statului de drept în Bulgaria. Publicat pe 22 februarie, documentul intitulat „Statul de drept în UE – Un cadru îmbunătățit pentru protejarea intereselor financiare ale UE, dar cu riscuri persistente” examinează efectivitatea măsurilor UE în șase țări – Bulgaria, Grecia, Italia, Ungaria, Polonia și România – în vederea protejării finanțelor Uniunii contra încălcărilor principiilor statului de drept. Raportul subliniază deteriorarea situației în unele dintre aceste state în ultimul deceniu, conform Rador Radio România.
Pentru fiecare din cele șase țări auditate, Comisia Europeană a implementat măsuri prin cel puțin unul dintre cele trei instrumente de protecție financiară ale Uniunii, inclusiv proceduri specifice pentru Polonia și Ungaria sub articolul 7 al Tratatului UE. În contrast, Bulgaria și România au fost evaluate prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), suspendat în septembrie 2023 fără a fi înlocuit cu măsuri eficace pentru continuarea reformelor necesare, cum ar fi îmbunătățirea sistemului judiciar, combaterea corupției la nivel înalt și a crimei organizate, observă CCE. Reformele incomplete în cadrul MCV pentru Bulgaria sunt monitorizate prin rapoartele anuale privind statul de drept și sunt integrate în angajamentele Planului de Redresare și Reziliență.
Annemie Turtelboom, membră a CCE și responsabilă de audit, a salutat noile mecanisme de protecție ale UE ca un progres semnificativ, subliniind totodată că persistă lacune care amenință protecția eficientă a statului de drept, o valoare esențială a Uniunii Europene.
Deși Mecanismul de Cooperare și Verificare, inițiat în 2007 și destinat inițial unei perioade de trei ani, a fost suspendat pentru Bulgaria și România în septembrie 2023 sub presiunea pentru accelerarea aderării la Schengen, reformele nerealizate trebuiau să continue sub noua structură, inclusiv rapoartele anuale ale CE privind statul de drept. Comisia recunoaște că Bulgaria are încă multe de făcut pentru a asigura respectarea statului de drept, situându-se la coada clasamentului UE în acest domeniu.
Rapoartele anuale privind statul de drept sunt folosite pentru a determina necesitatea unor măsuri suplimentare din partea Comisiei Europene, posibil inclusiv suspendarea fondurilor europene în cazul suspiciunilor de deficiențe grave. În timp ce criteriile de activare a Mecanismului de condiționalitate, deja aplicat Ungariei și Poloniei, sunt criticate pentru lipsa de claritate și posibile motivații politice, Curtea de Conturi Europeană nu se pronunță definitiv asupra eficacității reformelor convenite de Bulgaria prin Planul de Redresare.
Raportul subliniază că neîndeplinirea obiectivelor principale legate de principiile statului de drept de către Bulgaria, Grecia, Italia și România nu oprește automat toate plățile aferente, spre deosebire de cazurile Ungariei și Poloniei, dar aceste ținte ar trebui atinse înainte de efectuarea plăților complete. Având în vedere întârzierile în implementarea reformelor, există o probabilitate ridicată ca aceste angajamente să rămână neîndeplinite. Pentru Bulgaria și România, unele obiective-cheie legate de statul de drept sunt considerate doar ținte obișnuite, necesitând implementare spre finalul perioadei eligibile sub Mecanismul de Redresare și Reziliență, concluzionează Curtea Europeană de Conturi.
Agenda de Reforme Rămase și Provocările Implementării în Planul de Redresare al Bulgariei
Raportul detaliază reformele necesare și cum sunt ele integrate în Planul de Redresare al Bulgariei, subliniind următoarele priorități: după modificările constituționale menite să clarifice independența și responsabilitatea sistemului judiciar, se anticipează întărirea rolului Inspectoratului Judiciar pentru combaterea corupției în justiție. Acesta este un moment cheie, având în vedere și lucrările la noua Lege a sistemului judiciar, precum și așteptările privind reînnoirea Consiliului Judiciar Suprem și a Inspectoratului său până la sfârșitul toamnei.
Eforturile se concentrează pe creșterea transparenței și eficienței procesului judiciar, prin noua legislație și implementarea e-justiției, și pe stabilirea unor mecanisme de monitorizare și raportare robuste. Se urmărește desfășurarea investigațiilor profesionale și imparțiale asupra corupției la nivel înalt și raportarea inspecțiilor interne ale instituțiilor, precum și transparența în ceea ce privește averile oficialilor guvernamentali. Aceste măsuri sunt esențiale în contextul dezvăluirilor recente despre rețelele de influență în sistemul judiciar și forțele de ordine.
Reforma Comisiei Anticorupție și legislația privind confiscarea bunurilor dobândite ilegal sunt, de asemenea, pe agenda reformelor, cu implementare parțială și întârzieri în alegerea noilor comisii și în stabilirea procedurilor lor. Se preconizează lansarea unei platforme electronice și revizuirea legislației pentru a întări lupta anticorupție.
Modificările legislative vizează și eficientizarea procesului penal, îmbunătățirea supervizării și responsabilității Procurorului General în combaterea corupției și crimei organizate, precum și reglementarea activităților de lobby și intensificarea măsurilor de prevenire a corupției la nivel de frontiere și administrație locală, prin evaluări anuale ale strategiei naționale în acest domeniu.
Se subliniază necesitatea unei strategii robuste împotriva crimei organizate, accentuând pe infracțiuni grave, spălarea banilor și confiscarea sistematică a bunurilor infractorilor. Rapoartele despre investigațiile și rechizitoriile noi sau în curs în aceste domenii sunt esențiale pentru monitorizarea progresului.
Raportul Curții Europene de Conturi atrage atenția asupra riscurilor care pot compromite eficacitatea oficială a acestor măsuri, inclusiv complianța formală fără îmbunătățiri reale și durabile, posibilitatea revocării măsurilor de corecție sau deteriorarea altor aspecte ale statului de drept. Aceste riscuri evidențiază dificultatea de a bloca fonduri comparativ cu ușurința deblocării acestora.
Deși raportul este consultativ, Comisia Europeană a promis, în răspunsurile sale, să intensifice eforturile pentru garantarea statului de drept. Această temă va rămâne crucială în următorul ciclu al Comisiei Europene, evidențiind importanța continuării reformelor și a monitorizării progreselor în direcția respectării principiilor statului de drept.
