Niciodată nu e prea târziu pentru a consolida relațiile regionale între statele ce alcătuiesc perimetrul Balcanilor de Vest. Țări precum Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Albania, Macedonia de Nord sau Kosovo, trecând peste dosarele tensionate rămase încă deschise, peste rănile ce încă supurează pe alocuri, prezintă un interes strategic imposibil de neglijat pentru Uniunea Europeană (UE).
Dacă Muntenegru și Serbia, din postura de țări candidate la aderarea în cadrul UE, s-au angajat în urmă cu mai mulți ani să își reformeze societățile în acord cu valorile europene, celelalte state înregistrează un parcurs mai lent. Totuși, nu e puțin lucru. Ținând cont de ultimele evoluții, există șanse realiste ca Bosnia și Herțegovina să facă în perioada următoare un pas decisiv pe linia obținerii statutului de stat candidat la UE. Scenariul optimist nu se oprește aici. Dacă pentru Kosovo perspectiva europeană rămâne o miză oarecum îndepărtată, Macedonia de Nord și Albania sunt la doar o aruncătură de băț de accelerarea procesului de preaderare. Așadar, da, Balcanii de Vest sunt în prim-planul strategiei de extindere europeană. În prim-planul eforturilor europene de a securiza energetic o zonă vulnerabilă la impulsurile Federației Ruse și nu mai puțin ale Chinei.
Balcanii de Vest nu mai reprezintă de multă vreme „curtea din spate” a Europei. O demonstrează cât se poate de clar întâlnirea desfășurată astăzi la Berlin, în compania celor mai importanți lideri europeni. Sub bagheta primului dintre egalii europeni, Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, liderii Balcanilor de Vest revin la masa negocierilor în cadrul unui format care a fost inițiat încă din 2014. Summitul Politic dedicat Balcanilor de Vest se dorește a fi platforma prin intermediul căreia, în ciuda discordiilor și a neîncrederii ce încă persistă în regiune, Balcanilor să le fie imaginată o stabilitate și prosperitate fără precedent la scara istoriei.
Nu este pentru nimeni un secret că scopul central al întâlnirii de astăzi a constat în strângerea cooperării dintre cele șase state balcanice, precum și în sprijinirea punctuală a acestora pe parcursul aderării la UE. Competiția în care sunt înscrise țările din Balcanii de Vest pe marginea reformării structurale a propriilor societăți presupune beneficii consistente. E de așteptat ca sute de milioane de euro proveniți din fonduri europene să fie injectați în economiile celor șase state, în funcție de rapiditatea și profunzimea cu care se racordează la valorile europene.
Discuțiile de astăzi s-au concentrat pe subiecte de actualitate, larg împărtășite la nivelul Europei. Continuarea promovării unei Agende Verzi, operaționalizarea Pieței Regionale Comune sau securizarea energetică a Balcanilor de Vest fiind temele ce au ținut capul de afiș. Pentru cel mai sensibil subiect aflat pe masa negocierilor, securitatea energetică, e de menționat că UE face eforturi considerabile pentru a neutraliza influența nefastă a Federației Ruse și, în mai mică măsură, a Chinei în regiune. Circa un miliard de euro sunt vizați spre a fi direcționați în acest dosar. Pentru moment, depășirea actualei crize energetice, însă cu perspective dintre cele mai îmbucurătoare pentru viitorul apropiat – interconectarea sistemelor existente în statele din regiune cu mecanismele europene. Aspirația tuturor este limpede: dobândirea cât mai grabnică a autonomiei energetice și denunțarea definitivă a șantajului nemilos practicat de Federația Rusă.
Reținem și că, tot azi, statele Balcanilor de Vest au adoptat o poziție comună în privința unor chestiuni de maximă importanță. După ce la sfârșitul lunii octombrie, în trei runde diferite, miniștrii de interne, externe și de finanțe din cele șase state balcanice au ajuns la un numitor comun în privința unor chestiuni precum imigrația ilegală, libertatea de circulație în interiorul regiunii, recunoașterea diplomelor academice și a unor profesii de înaltă calificare, liderii prezenți astăzi la summit au ajuns la un acord de principiu.
Piața Regională Comună rămâne pentru moment un deziderat. Nu neapărat îndepărtat, dar imposibil de pus în funcțiune în perioada imediat următoare. Tensiunile dintre Serbia și Kosovo grevează asupra acestui proces, dar asta nu înseamnă că nu există soluții de moment. În cel mai negru scenariu, o asemenea piață comună ar putea deveni operațională, chiar dacă cu excluderea Serbiei într-o primă etapă.
În orice caz, pentru Serbia, singurul stat din Balcanii de Vest care nu s-a raliat până în prezent sancțiunilor convenite împotriva Federației Ruse, miza de astăzi e mare. Având de-o parte eforturile conjugate ale Uniunii Europene în vederea reducerii dependenței
energetice de Federația Rusă, iar pe de alta șantajul și promisiunile înșelătoare ale regimului de la Moscova, Serbia e chemată să taie nodul gordian. Să aleagă, iar mai apoi să trăiască cu alegerea făcută. Să aleagă prosperitatea sau să adâncească într-o fundătură pe care, mai devreme sau mai târziu, istoria o va condamna irevocabil.
Nu pot să nu mă întreb, e Serbia pe punctul de a produce o surpriză?
