Mii de protestatari au ieșit din nou pe străzile din Belgrad luni, 18 august 2025, fiind urmăriți de poliția de jandarmi în centrul capitalei. Escaladarea tensiunilor l-a determinat pe președintele Aleksandar Vučić să promită o „represiune majoră” împotriva manifestanților, pe care i-a catalogat drept „teroriști”.
Protest pașnic transformat în confruntare violentă
Potrivit relatărilor agenției Associated Press, marșul antiguvernamental a început pașnic, dar situația s-a deteriorat rapid după ce un grup de tineri, identificați de autorități drept suporteri radicali, au aruncat cu pietre în sediul Partidului Progresist Sârb (SNS), spargând ferestrele clădirii.
Forțele speciale de jandarmerie au intervenit cu bastoane și vehicule blindate, dispersând mulțimea și provocând o fugă haotică a manifestanților. Imaginile surprinse în centrul Belgradului arată scene de confruntări violente, cu protestatari fugind printre gaze lacrimogene și cordoane de polițiști.
Discursul președintelui: acuzații și promisiuni de „ordine”
Într-un gest simbolic, Aleksandar Vučić a apărut la sediul de partid avariat și a condamnat protestele, declarând:
„Curând cetățenii vor fi eliberați de acest teroare și rău.”
Șeful statului a acuzat Occidentul de orchestrarea manifestațiilor cu scopul de a destabiliza Serbia și de a „distruge valorile și viața normală” a țării. Cu o zi înainte, Vučić anunțase deja un plan de măsuri dure împotriva protestatarilor, fără a detalia însă ce presupun acestea.
Fundalul protestelor: de la tragedie la contestarea regimului
Actualul val de proteste este cea mai recentă etapă dintr-o mișcare civică ce durează de peste nouă luni, pornită după prăbușirea unui acoperiș la o gară din nordul Serbiei, unde și-au pierdut viața 16 persoane. Incidentul a fost atribuit corupției din proiectele publice și a scos la iveală nemulțumirea față de guvernarea centralizată și lipsa de transparență.
De atunci, protestele s-au extins, reunind diverse categorii sociale – studenți, muncitori, intelectuali și pensionari – care contestă stilul de conducere al președintelui, acuzat că limitează libertățile democratice și tolerează crima organizată.
Reacții internaționale și riscuri pentru integrarea europeană
Organizațiile pentru drepturile omului au criticat deja „utilizarea excesivă a forței” și „arestările arbitrare” din ultimele zile, cerând guvernului să respecte standardele internaționale privind libertatea de întrunire.
La nivel extern, Uniunea Europeană și Statele Unite au făcut apel la calm și dialog, avertizând că o intensificare a represiunii ar putea afecta parcursul european al Serbiei.
În paralel, relațiile strânse ale Belgradului cu Rusia și China continuă să fie privite ca alternative geopolitice, dar sporesc suspiciunile protestatarilor și tensiunile cu partenerii occidentali.
Concluzii
Criza actuală din Serbia marchează o etapă critică în confruntarea dintre o societate civilă tot mai mobilizată și un regim politic acuzat de autoritarism. În timp ce președintele Vučić promite măsuri dure pentru „restabilirea ordinii”, mii de cetățeni continuă să își exprime nemulțumirea în stradă, cerând schimbare, transparență și respectarea drepturilor democratice.
