Cât de rezilienți sunt Balcanii de Vest la fenomenul Fake News?

by Cristian Florescu

Înainte de a fi cucerite prin forța armelor, războaiele sunt câștigate prin cucerirea minților. Tancurile, dar mai ales narațiunile înșelătoare sunt responsabile în multe dintre cazuri pentru prăbușirea din interior a unor națiuni. Mai ales în vremurile noastre. Vedem în jurul nostru, amenințările cu forța armată sau, mai grav, ofensivele propriu-zise se împletesc într-un mod insidios cu elemente precum dezinformarea sau disimularea, cu efecte dintre cele mai grave în direcția dezarticulării, respectiv destabilizării unei societăți.

Fenomenul Fake News-urilor, pentru că despre asta e vorba, e la ordinea zilei. Suntem asediați cu informații din toate direcțiile. Practic, suntem copleșiți de volumul enorm de date care vin către noi. În lipsa discernământului și a unor mecanisme exersate de lectură critică, de căutare nu a dovezilor care certifică un anume fapt, ci a punctelor nevralgice, riscăm să devenim victime ale propriului analfabetism media. Din păcate, ni se întâmplă tot mai des, iar consecințele nu întârzie să apară. Ne autoconvingem de justețea anumitor cauze, preluând pe nemestecate zvonuri și informații false sau trunchiate ambalate ispititor. Devenim prizonieri ai propriilor convingeri și respingem instinctiv tot ceea ce pune în discuție mormanul de date pe care ne întemeiem cunoașterea. Din păcate, nici pretinsa imunitate la Fake News nu prea rezistă în practica cotidiană. Până la urmă, cel mai la îndemână antidot nu e demontarea știrilor false, ar fi un proces cronofag, cu rezultate imprevizibile, ci evitarea cu desăvârșire a mediilor care vehiculează știri nedemne de atenția noastră.

Alfabetizarea media, alături de alte probleme presante, este una dintre marile provocări din prezent. În cel mai recent raport elaborat de Open Society Institute – Sofia, ONG-ul bulgar prezintă o situație îngrijorătoare pentru Balcanii de Vest. Spre deosebire de anii anterior, un număr de 44 de state au fost analizate în anul recent încheiat de reprezentanții Open Society Institute – Sofia.

Scopul întregului demers? Analizarea gradului de alfabetizare media în rândurile cetățenilor din cele 44 de state supuse examinării. În optica realizatorilor studiului, alfabetizarea media se traduce printr-o capacitate sporită de a rezista în fața impactului vătămător pe care îl antrenează cu sine știrile false și dezinformarea prezente în media.

Deloc întâmplător, cea mai rezilientă țară în fața fenomenului Fake News este Finlanda, ocupanta primei poziții, urmată îndeaproape de Danemarca, Estonia, Suedia și Irlanda. Ultimele ocupante ale clasamentului sunt în ordine descrescătoare Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Georgia. Serbia ocupă cea dea 32-a poziție, în vreme ce România se situează pe locul 31.

Ceea ce face ca țările nordice să fie mai puțin permeabile la Fake News este calitatea educației, libertatea presei și nivelul de încredere existent între cetățeni. Or tocmai acești indicatori sunt cei la care statele din Balcanii de Vest nu stau prea bine. Cu societăți multietnice sau adesea resentimentare la adresa vecinilor, statele din Balcanii de Vest nu excelează la capitolul încredere între cetățeni. La fel, regimurile politice aflate la conducere sau instabilitatea și insecuritatea crescânde din societate fac din media regiunii nu atât un câine de pază al democrației, cât mai ales un sprijin neprețuit pentru guverne. Totul se răsfrânge asupra actului educațional, iar oglinda, rezultatele înregistrate de statele din Balcanii de Vest în cadrul testelor PISA, este departe de a oferi motive satisfacție.

Așa stând lucrurile, nivelul precar al alfabetizări media este o vulnerabilitate și o amenințare intrinsecă la adresa unei societăți. Dincolo de traumele istorice recente, locuitorii uneia dintre cele mai fragile regiuni din Europa sunt cei mai predispuși cetățeni la narațiunile trunchiate sau false de-a dreptul. Consecințele nu se lasă prea mult așteptate. Contestarea propriilor decizionali, neîncrederea maladivă în rolul și rostul instituțiilor, preluarea și diseminarea iresponsabilă a informațiilor vădit false, toate la un loc se constituie într-un butoi cu pulbere aflat în pragul exploziei.

 Rezistența în fața fenomenului Fake News nu reprezintă neapărat o politică asumată de statele din Balcanii de Vest. Și asta în ciuda fracturilor pe care lipsa acesteia le generează la nivelul societății. Nu există anticorpi împotriva știrilor false sau dacă totuși există nu sunt răspândiți la scara întregului organism. E cel puțin suspect modul în care autoritățile din regiune tratează fenomenul. Liderii din Balcanii de Vest se încăpățânează să închidă ochii la o realitate simplă. De măsura în care o societate dovedește reziliență față de narațiunile înșelătoare depinde înseși supraviețuirea sa pe termen mediu și lung. Nu folosesc cuvinte mari. Dacă o societate este în esență un referendum de zi cu zi, modul în care oamenii se percep pe sine și pe ceilalți este cu adevărat important. Felul în care ne raportăm la informațiile pe care le consumăm și modul în care acționăm ghidați de acestea ne definesc nu doar locul în lumea în care trăim, ci și gradul de reziliență față de războiul informațional ce nu cunoaște pauze.  Obiectivul răspândirii alfabetizării media este realizabil. Igiena media merită să fie promovată. Presupune responsabilitate, acțiune conștientă și poate cel mai important – gândire critică.

0 comment
5

You may also like

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More