Reforma judiciară recent adoptată în Serbia continuă să genereze reacții critice la nivel european, după ce Comisia de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei, a cerut revizuirea unor prevederi controversate și a criticat modul în care pachetul legislativ a fost adoptat.
Într-o opinie urgentă publicată la 24 aprilie 2026, Comisia de la Veneția a transmis că modificările legislative într-un domeniu atât de sensibil precum justiția ar fi trebuit pregătite cu respectarea principiilor transparenței, incluziunii și dezbaterii democratice. Potrivit evaluării europene, aceste standarde nu au fost respectate în mod adecvat în procesul legislativ desfășurat la Belgrad.
Parlamentul sârb a aprobat modificările la finalul lunii ianuarie, într-un context criticat de opoziție și de numeroși actori instituționali, pe fondul lipsei unor consultări extinse cu magistrații, procurorii, experții europeni și alte organisme relevante.
Criticii susțin că noile prevederi sporesc influența președinților de instanțe asupra judecătorilor și reduc garanțiile instituționale privind independența procurorilor. Tema este cu atât mai sensibilă cu cât Serbia traversează mai multe anchete de corupție care vizează oficiali de rang înalt și persoane apropiate puterii politice.
Printre recomandările formulate de Comisia de la Veneția se numără revenirea la un mecanism prin care obiecțiile procurorilor față de deciziile ierarhice să fie analizate de un consiliu profesional al procurorilor, și nu exclusiv de structurile superioare ale parchetului.
Și Uniunea Europeană a exprimat rezerve serioase față de aceste legi. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a avertizat anterior că Serbia trebuie să readucă actele normative în concordanță cu standardele europene, în caz contrar riscând afectarea sprijinului financiar european. Oficialul european a reiterat aceste preocupări și în fața Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European.
Reacțiile de la Belgrad indică o deschidere prudentă către revizuire. Președinta Parlamentului Serbiei, Ana Brnabić, a calificat concluziile preliminare drept echilibrate, în timp ce ministrul justiției a transmis că Serbia a înaintat deja observațiile sale și dorește demararea rapidă a procesului de amendare a textelor contestate.
Episodul evidențiază încă o dată dificultățile Serbiei în procesul de armonizare instituțională cu normele europene. Reforma justiției rămâne unul dintre cele mai sensibile capitole ale negocierilor de aderare, iar modul în care Belgradul va răspunde recomandărilor Comisiei de la Veneția poate influența atât credibilitatea internă a statului de drept, cât și ritmul integrării europene.
