Prim-ministrul Republicii Srpska, Radovan Višković, aflat în funcție din 2018, și-a anunțat demisia luni, deschizând calea formării unui nou guvern al entității sârbe din Bosnia. Gestul survine la două săptămâni după condamnarea liderului Milorad Dodik, verdict care a amplificat tensiunile politice din Bosnia și Herțegovina.
Demisia lui Radovan Višković și contextul imediat
Radovan Višković, vizat încă din 2023 de sancțiuni americane pentru acțiuni considerate subminatoare ale Acordului de Pace de la Dayton, a declarat că retragerea sa reprezintă o „contribuție” la construirea unui consens politic mai larg în Republica Srpska.
Anunțul a fost făcut la Banja Luka, alături de președintele entității, Milorad Dodik, ceea ce a consolidat percepția că decizia este legată direct de situația juridică a acestuia din urmă.
Dodik – între condamnare și consolidarea puterii
La 1 august 2025, o curte de apel din Sarajevo a confirmat condamnarea lui Milorad Dodik la un an de închisoare și șase ani de ineligibilitate, pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant Internațional însărcinat cu implementarea acordului de pace. Este prima condamnare de acest tip aplicată unui lider politic de rang înalt din Bosnia.
Dodik a reușit să evite încarcerarea, transformând pedeapsa într-o amendă de aproximativ 19.000 de euro, dar rămâne în pericol să își piardă mandatul printr-o decizie finală a tribunalului din Sarajevo.
În ciuda verdictului, liderul SNSD a anunțat un referendum pentru sfârșitul lunii septembrie, prin care cetățenii Republicii Srpska vor fi întrebați dacă el ar trebui să rămână în funcția de președinte.
Strategia Dodik: „guvern de unitate națională”
În fața presiunilor judiciare și internaționale, Dodik a lansat apeluri pentru formarea unui „guvern de unitate națională” la nivelul Republicii Srpska, menit să ofere un răspuns politic coordonat la ceea ce el numește „o tentativă de eliminare din viața publică”.
Demisia lui Višković poate fi interpretată ca un pas calculat pentru a facilita acest proiect și pentru a oferi liderului sârbilor bosniaci o poziție consolidată în raport cu instituțiile centrale de la Sarajevo.
Implicații pentru Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina, structurată prin Acordul de la Dayton în două entități – Republica Srpska și Federația Croato-Bosniacă – rămâne una dintre cele mai fragile construcții statale din Europa.
Criza actuală ridică semne de întrebare asupra:
- stabilității guvernării la Sarajevo, unde instituțiile centrale sunt contestate;
- procesului de integrare europeană, deja încetinit de lipsa reformelor și de obstrucțiile politice;
- echilibrului regional, într-o perioadă în care Balcanii de Vest revin în atenția geopolitică a Uniunii Europene și a actorilor globali.
Concluzii
Demisia premierului Radovan Višković nu este un simplu episod de rotație politică, ci o mutare cu puternice conotații strategice, menită să întărească poziția lui Dodik într-un moment critic.
Bosnia se confruntă cu riscul adâncirii fragmentării interne, în timp ce tensiunile etno-politice și lipsa de consens pot afecta stabilitatea întregii regiuni.
