Interviu realizat de Cristian Florescu pentru CIGNEWS.ORG cu Ivan Vrzogić, corespondent al Jurnal Românesc din Kladovo.
Cristian Florescu: Domnule Vrzogić, cunoaștem faptul că în data de 30 ianuarie 2023 ați obținut cetățenia română, fapt pentru care vă felicităm. Cât a durat acest demers, când ați depus dosarul și în ce a constat procesul de obținere a cetățeniei române?
Ivan Vrzogić: Mulțumesc pentru felicitări! Aș vrea să spun că am obținut cetățenia romană după articolul 8.1, adică articolul care se referă la oamenii care au contribuit în mod deosebit în promovarea, păstrarea și protejarea limbii, identității culturale și românismului. Procedura a durat vreo opt luni de zile. Ca să obții cetățenia romană după articolul 8.1 trebuie sa fii un activist, adică trebuie sa fii recunoscut prin mass media ca persoana care a promovat românismul în străinătate, nu neapărat se referă la etnicii romani, adică pot și alții să facă așa ceva și având în vedere că cetățenia este un lucru complex, cetățenia nu este un permis de pescuit ca să se obțină mâine, pentru obținerea cetățeniei e nevoie de aproximativ cel mai puțin un an de zile. Având în vedere complexitatea chestiei, am obținut-o destul de rapid.
Cristian Florescu: Ați întâmpinat dificultăți sau piedici din partea autorităților din România ori din Serbia în privința acestui demers?
Ivan Vrzogić: Până acum nu! Nu pot să spun că am întâmpinat dificultăți! Sunt oameni care văd acest demers foarte rău, foarte prost, dar având în vedere, dacă luăm în calcul că în Serbia vreo 250 de mii de oameni au cetățenia maghiară, vreo peste aproximativ 150 de mii de oameni au cetățenia croată, aproape 30 de mii de oameni au cetățenia bulgară, până acum cetățenia română după articolul 8.1 au obținut vreo 1700 de persoane și nu toate din Serbia. Adică o mie și ceva de cetățeni români în Serbia nu sunt comparabil cu cetățenii maghiari, croați si bulgari.
Cristian Florescu: Ca proaspăt cetățean român, în condițiile în care acțiunile și demersurile dumneavoastră privind recunoașterea drepturilor românilor din Valea Timocului sunt cunoscute, aveți de gând să continuați aceste acțiuni?
Ivan Vrzogić: Cu siguranță! Eu fac ceva în care sunt convins că e drept și voi continua cu sau fără cetățenie. Nu contează cetățenia, cetățenia este ceva administrativ și nu are nicio treabă cu etnia, cum te simți! Adică e mai bine să fii român și cu acte, dar cum s-a putut fără acte se mai poate și cu acte. Nu face nicio diferență.
Cristian Florescu: Ce planuri aveți, pe plan profesional și personal, din postura de proaspăt cetățean român?
Ivan Vrzogić: E foarte dificil să răspund. Am planuri de a deschide un web site, care se ocupă cu analiză financiară, analiza investiționala și financiară și nu are prea mult legătură cu….., eu sunt roman după apartenență nu după profesie, eu nu sunt român profesional, dar in ceea ce privește planurile, acum e mai ușor să înființez firma în România, e mai ușor să cumpăr imobiliare și locuințe în România și să investesc în România. Adică nu am prea mulți bani să investesc dar ce am voi investi. Acum nu avem nici timp nici spațiu să intrăm in detalii dar…., când înființez site-ul atunci va fi mai mare promovarea României, mai ales în lumea anglo-saxonă. Fiindcă….lumea anglo-saxonă e cea mai bună în domeniul de analiză financiară…..atunci cred că voi face promovarea României mult în afara meleagurilor noastre.
Cristian Florescu: Vă gândiți să vă mutați în România ori să vă desfășurați cu prioritate viitoarele activități profesionale ale României?
Ivan Vrzogić: Când e vorba de mutarea în Romania, atunci toate opțiunile sunt deschise și… foarte posibil.. sa vă spun sincer aș prefera, dar nu știu daca o să…..încă e devreme să vorbim despre așa ceva.
Cristian Florescu: Ca membru al Asociației EUDAVA CLADOVA din Serbia, ce planuri aveți de viitor privind proiectele dedicate promovării drepturilor românilor din Valea Timocului? Mai sunteți implicat și în alte asociații ce vizează promovarea românilor din Serbia? Dacă răspunsul este afirmativ, care sunt acestea?
Ivan Vrzogić: Cand e vorba de asociația EUDAVA, eu sunt unul dintre fondatorii asociației, deși nu sunt președinte, când e vorba despre activități cea mai prioritară ar fi învățământul în limba romană. Adică orele de limba română sunt destul de necesare pentru copii, studenții care se duc la facultăți în România. Știm foarte bine că încă au nevoie de anul pregătitor. Dar prezumția este că persoana care se duce la anul pregătitor nu cunoaște limba română deloc și nu e logic ca o persoană care se consideră român nu știe limba română deloc….mă rog… din cauza lipsei de educație în limba română în zona noastră, anul pregătitor a fost necesar ca….copii să stăpânească limba romana înainte de începerea studiilor………Dar eu cred că….cred eu că gradual anul pregătitor se va elimina….Adică primul focus ar fi educația.
Am înființat o asociație nouă care se cheamă FORUM KLADOVA, care o să se ocupe cu educația. Ar mai fi ceva…eu sunt corespondent al Jurnalului Romanesc…de 2 ani de zile si Jurnal Romanesc este un portal web care după părerea mea acoperă…..exemplu, domeniul de mass media în Voivodina….este destul de bine acoperit în limba română, avem radioteleviziunea Novisad cu programul în limba română și avem Ziarul și portalul Libertatea, care se publica de la 1945, care are tradiție…. și spațiul de mass media din Voivodina în limba romana este destul de acoperit. În Valea Timocului nu este acoperit deloc și Jurnal Romanesc încearcă să acopere toate evenimentele în Valea Timocului.
Cristian Florescu: De când vă preocupa promovarea și susținerea drepturilor românilor din Valea Timocului și ce v-a motivat sa demarați astfel de inițiative?
Ivan Vrzogić: Mă preocupă de acum 30 de ani, dar sunt activ de vreo 10 ani de zile, motivul principal este…..fiecare om.. care e măcar puțin conștient trebuie să cunoască de unde provine. Preocuparea cu limba strămoșească și cu rădăcinile strămoșești este ceva care ar fi normal pentru fiecare persoană.
Cristian Florescu: Aveți de gând să vă extindeți cercul relațional în Romania, fie pentru activitățile profesionale, fie pe plan personal? Credeți ca v-ar susține eforturile de promovare a românismului?
Ivan Vrzogić: Să extind cercul, cu siguranță…mi se pare că rețelele de socializare sunt o invenție foarte frumoasă…practic mass media gratuită…știm foarte bine că înainte a fost foarte greu să aveți acces la mass media, acum e mult mai ușor de cum a fost acum 20, 30 de ani…. Acum dacă folosim rețelele de socializare deștept se pot face cercuri…pot spune că am cunoscut un număr enorm de oameni diferiți din România și pot să spun că datorită rețelelor de socializare mulți cetățeni români cunosc care este….mai întâi cunosc că noi existăm….înainte nu știau că noi existăm…și mi-am extins cercul și încă am planuri pentru așa ceva, mai ales în domeniul profesional.
Cristian Florescu: La ce proiecte de viitor vă gândiți pe linia susținerii și protejării situației românilor din Serbia?
Ivan Vrzogić: La ce proiect…Păi sunt multe proiecte precum….portalul Jurnal Românesc…Apoi trebuie să facem un centru cultural românesc în Kladovo si apoi…prietenul meu domnul Mihajilo Vasilievici …poet cunoscut în România și Serbia, care are peste 13 cărți de poezie în limba română, are o etnogospodărie foarte frumoasă….peste 3 mii de exponate….. și noi avem nevoie ca cineva să vina din România….de preferabil Muzeul Olteniei….având în vedere că dumneavoastră sunteți de la Craiova și știți despre Muzeul Olteniei care s-a ocupat cu etnologia din zonă…….avem planuri să vină cineva să facă niște estimări….câte exponate au valoare….avem nevoie de sprijin…dar înainte de asta avem nevoie de evaluare calificată.
Cristian Florescu: Ce fel de proiecte (subiecte/tematici) va propuneți să inițiați în viitor referitoare la situația românilor din Valea Timocului?
Ivan Vrzogić: Am zis deja ce avem nevoie. Prioritate cu siguranță este educația…orele de limba română sunt neapărat ceea ce trebuie…când vorbim de limba română….având în vedere că în Kladovo unde trăim…din motivul accesării României la UE și creșterea standardului de viață…un număr extraordinar de români acum se duc la Kladovo și atunci limba română a devenit mult mai interesantă, nu doar pentru etnicii români…..limba cea mai necesară acum în Kladovo este limba română, din afară de limba engleză care a devenit un standard fără de care nu se mai poate….dar cunoașterea limbii române e ceva care a devenit o chestie…să zicem…. cea mai necesară.
Cristian Florescu: Ce rezultate așteptați de la inițiativele dumneavoastra? Credeți că vor fi rezultate pozitive privind situația românilor din Valea Timocului?
Ivan Vrzogić: Cel mai mare rezultat pe care îl așteptăm este ca….mulți oameni, copii, adulți să învețe limba română, să conștientizeze….noi nu putem convinge pe nimeni să fie român dacă nu se simte așa…nici nu trebuie să facem asta…dar pentru cei care simt asta …pentru ei trebuie să le dăm oportunitatea de a se exprima liber.
Cristian Florescu: Găsiți sprijin, din România sau din Serbia, pentru toate demersurile profesionale în care va implicați? Sunt persoane de etnie română ori sârbă? Cine va susține mai exact, cu cine inițiați demersuri privind proiectele in cadrul cărora promovați drepturile și valorile românilor?
Ivan Vrzogić: Până acum, am foarte bună cooperarea cu Departamentul românilor de pretutindeni comunicăm destul de…. zicem….avem o cooperare destul de bună cu consulatul general al României din Zaječar…cu domnul Dilof (Marius Oliver Dilof, Consul general al României la Zaječar) …la fel, anul trecut…prima vizită în Kladovo în luna februarie a venit și doamna ambasador al României Silvia Davidoiu, cu care am discutat 4 ore…pentru noi înseamnă mult…așa ceva a fost neimaginabil acum 10 ani de zile. Adică avem o cooperare foarte bună cu consulatul general al României, cu ambasada României cu departamentul pentru românii de pretutindeni….înainte făcea parte din ministerul de externe acum este departament independent direct sub guvern și …avem contacte bune cu reprezentați din minoritatea naționala română din Voivodina și cu autoritățile sârbe avem comunicația corectă….până acum nu pot să spun…nu știu care e atmosfera dar nu știu concret…adică avem comunicația corecta.
Cristian Florescu: Considerați că autoritățile sârbe manifestă disponibilitate si deschidere în raport cu inițiativele demarate de dumneavoastră și de cunoscuții dumneavoastră privind drepturile românilor din Valea Timocului?
Ivan Vrzogić: Este foarte greu de a răspunde…autoritățile sârbe trebuie să fie sincere….am comunicație cu autoritățile sârbe….dar…..ce să zic….nu pot să spun că autoritățile sârbe ne pun piedici concrete, nu ne pun piedici…eu știu că….când e vorba de colaborare cu autoritățile sârbe aș sublinia că România este cel mai mare vecin al Serbiei si Romania e un stat cu vreo 20 de milioane de oameni….singurul vecin cu care Serbia nu a avut nicio dată în istorie nu avut război….în același timp vecin cu care Serbia împarte cea mai lungă graniță, vreo 623 de km, atunci să mai vorbim că Serbia exportă în România marfă cu valoare de vreo un miliard….un miliard și jumătate de euro anual, adică România a devenit al 4-lea cel mai mare partener comercial al Serbiei. Eu sunt convins că nu există niciun motiv ca relațiile de prietenie să nu rămână și mai departe. Potențialul de colaborare nu este utilizat nici 10 la sută din cât ar trebui. Există mult mai mare spațiu și pentru cooperarea transfrontalieră și pentru alte feluri de colaborare.
Cristian Florescu: Vă rugăm să ne descrieți actuala situație a românilor din Valea Timocului și să transmiteți într-un mesaj de încheiere opinia dumneavoastră privind subiectele abordate.
Ivan Vrzogić: Minoritatea națională română în Serbia este împărțită artificial….. la românii din Voivodina, în nordul Dunării, după ultimul recensământ sunt vreo 30 de mii de români. Vlahii in sudul Dunării, există cifre conflictuale…mulți spun că e vorba de 300 de mii de români, eu personal nu cred, posibil….cu originea română, dar originea nu neapărat implică și apartenența națională, adică….după ultimul recensământ (2011)….adică ultimul recensământ a fost anul trecut dar nu avem datele….au fost 35 de mii de vlahi…care se declara ca vlahi și au fost vreo 2600 de români în sudul Dunării…dar în același timp există….adică sunt 2600 de români, declarați ca români în sudul Dunării, dar în același timp sunt vreo 4600 de persoane înscrise pe lista electorală pentru alegerea consiliul național roman. Fiecare minoritate națională are consiliul național propriu. În Serbia minoritatea română e împărțită artificial aș spune la minoritatea națională română și minoritatea națională a vlahilor.
Când vorbim de consiliul național român are 23 de locuri și dintre care sunt 4 din sudul Dunării și 19 din nordul Dunării care este un rezultat bun după părerea mea.
Înainte de 2010 era o chestie despre care nimeni nu vorbea nimic, adică nu au fost români în sudul Dunării deloc….acum se vorbește și despre chestia asta și eu sunt optimist…sper că vom ajunge până a avea reprezentanți ai noștri în consiliul național.
