Munții noștri aur poartă, noi (nu mai) cârtim din poartă-n poartă…
Bogățiile din subsolurile Serbiei de Răsărit nu te pot lăsa indiferent. În orice caz, nu pe termen lung. Cel puțin asta dovedesc autoritățile sârbe, de conveniență cu reprezentanții Serbia Zijin Mining, compania chinezească al cărei renume a depășit demult granițele statului sârb. Ca și cum activitățile miniere din zona Bor (Republica Serbia) nu ar fi produs deja suficiente pagube, de la strămutări de populație la poluare intensivă, la orizont au apărut recent noi oportunități de afaceri. E rost de exploatări și de profit, motiv pentru care s-au pus în mișcare planuri, inițiative și strategii de construire a noilor șantiere.
Recent, autoritățile din statul vecin au pus în transparență și în dezbatere publică un nou plan de amenajare teritorială în vederea desfășurării de activități miniere. Mimarea transparenței este doar un subterfugiu. În fond, dacă există voință pentru a exploata noi zăcăminte de aur și cupru, lucrul se va face. Cu orice costuri, inclusiv cele pe care le va suporta populația în mod nemijlocit.
Concret, discuțiile se poartă cu privire la o suprafață de circa 126 km², întinsă pe suprafața a două districte din Republica Serbia, Bor și Zaječar, ce urmează să înghită complet comune precum Slatina, Metovnica, Donja Bela Reka, Ostrelj și Nikolicevo, respectiv parțial teritorii din comunele Sarbanovac, Brestovac și Zvezdan. Care e miza? Dezvoltarea a trei noi facilități: o mină în Cukaru Peki, o alta de aur și cupru în Malko Golaja, o nouă instalație de topitorie, precum și ample lucrări de infrastructură cu rol în conectarea acestor noi instalații. Implementarea propriu-zisă a tuturor planurilor este planificată să se desfășoare până în anul 2050.
În mod înșelător, cel puțin cu privire la topitoria preconizată, autoritățile sârbe subliniază că rolul acesteia constă în reducerea activității industriale în zona urbană a Borului și implicit îmbunătățirea calității aerului. Cu alte cuvinte, va fi mutat epicentrul poluării din centrul Borului în zona limitrofă. Ceea ce nu evidențiază autoritățile e că mai multe activități produc în mod invariabil mai multe deșeuri, mai multe tasări de teren și proporțional mai multe efecte dăunătoare subsolului, populației rămânându-i sarcina nedorită de a se confrunta cu externalitățile pe care le generează un operator privat.
Strămutări de populației, din nou la ordinea zilei
În orice caz, dacă nu va fi posibil „să se asigure condiții acceptabile pentru viață și pentru siguranța” cetățenilor, autoritățile sârbe, cu inima strânsă, sunt gata să procedeze la strămutări de populație. Un alt aspect notabil este că localitățile vizate de potențiale strămutări sunt populate cu precădere de etnici români. Acuzele lansate în trecut de liderii românilor din zonă, cum că activitățile miniere determină nu doar creșterea alarmantă a ratelor de poluare, ci și spargerea comunităților predominant românești, revin pe tapet.
Unde e interesul public? Cu siguranță nu în extinderea activităților miniere. Unde mai pui că în zonele ce vor fi declarate „predominant miniere”, oamenilor le va fi interzisă construirea de noi clădiri, chiar dacă, de drept, sunt încă proprietarii terenurilor luate în vizor. În orice caz, până pe 3 august 2026, părțile interesate sunt invitate să transmită sugestii și comentarii pe marginea planului propus. Cu ce rezultate? Vom vedea.
Cum se poziționează liderii românilor din districtele Bor și Zajecear? Vom analiza și acest aspect, într-un material viitor.
