În ultimele decenii, subiectul construirii centralei hidroelectrice Djerdap 3 (Porțile de Fier 3) s-a regăsit atât pe buzele a milioane de sârbi, cât și pe agendele politicienilor care promiteau că vor implementa mega-proiectul, în dorința de a obține capital electoral. Indiscutabil, o astfel de investiție implică parcurgerea unor etape premergătoare grevate de numeroși și variați factori, de la cei financiari, până la cei de mediu sau cei care țin de cooperarea internațională a Serbiei. Cu toate acestea, ideea creșterii independenței energetice a țării vecine nu a dispărut, iar anul 2026 marchează debutul acțiunilor concrete în vederea materializării celui mai mare proiect de acest tip din regiune.
În sensul materializării proiectului, ministrul sârb de resort, Dubravka Dedovic Handanovic, s-a întâlnit la București, în data de 16 iulie 2026, cu premierul interimar al României, Ilie Bolojan, întrevedere ce a permis semnarea Memorandumului de Înțelegere privind facilitarea schimbului de informații privind proiectul RHE Djerdap 3. Astfel, dacă partea română se regăsește în faza de consultări interministeriale cu privire la oportunitatea investiției în oglindă, omologii sârbi au ajuns la inițierea procedurii de achiziție publică pentru elaborarea proiectului general, a studiului preliminar de fezabilitate, a planului de amenajare a teritoriului pentru zona cu destinație specială și a evaluării strategice a impactului asupra mediului. Valoarea aproximativă a acestui prim pas este de 625 milioane de dinari, termenul limită pentru înscrierea antreprenorilor la licitație fiind stabilit la data de 20 august 2026.
Viitoarea centrală hidroelectrică reversibilă Djerdap 3 se dorește a fi o investiție care să permită stabilizarea directă a rețelei electrice din Serbia și, indirect, din regiune, funcționând sub principiul unei baterii de apă care utilizează excesul de energie din timpul zilei pentru a umple rezervoarele, cu ajutorul unor pompe de mare capacitate. Ulterior acumulării apei în lacurile adiacente, pe măsură ce producția de energie din alte surse scade, în strânsă corelare cu volumul consumului, balanța necesarului de electricitate va putea fi echilibrată prin funcționarea hidrocentralei cu apa stocată anterior. Spre deosebire de Djerdap 1 și 2, care sunt construite ca un sistem format dintr-un baraj și o centrală hidroelectrică pe firul Dunării, noua centrală va funcționa într-un mod bidirecțional, ciclic, folosind fluviul ca pe sursă de apă pentru depozitele artificiale de apă create sub forma unor lacuri la altitudini mari, dar și ca un rezervor inferior.
În vederea participării private la realizarea centralei hidroelectrice, guvernul de la Belgrad a menținut deschis apelul public până la data de 25 iunie a.c., pe baza Acordului de Cooperare Strategică dintre Serbia și Statele Unite ale Americii în domeniul energiei. Astfel, se dorește ca prima fază a proiectului să fie finalizată până în 2036, valoarea totală a investiției fiind estimată la câteva miliarde de euro. În ceea ce privește puterea instalată a noii centrale, aceasta este proiectată să ajungă la capacitatea de 2.400 megawați, ceea ce face ca Djerdap 3 să devină cea mai mare “baterie” din Europa.
Conform relatărilor Tanjug, Djerdap 3 se va regăsi în totalitate pe teritoriul Serbiei, deservind, în primul rând, necesarul de energie al acestei țări. Acest fapt face ca proiectul investițional să fie cu atât mai diferit decât Djerdap 1 și 2, care, fiind situate pe aceeași linie de graniță cu România, sunt deținute și operate în comun de cele două state.
