În weekend, frontiera închisă anterior dintre România și Serbia de-a lungul râului Bega a fost redeschisă, marcând sfârșitul unei perioade de închidere de aproape șapte decenii. Mai multe nave au putut traversa între cele două națiuni, rezultând sosirea a opt bărci sârbești în vecinătatea centrală a Timișoarei, în imediata apropiere a Catedralei Mitropolitane, duminică dimineață.
Canalul Bega cuprinde o porțiune navigabilă de 114,5 kilometri, cu 44,5 kilometri situați pe teritoriul României și restul de 70 kilometri pe teritoriul sârb. Ambarcațiunile au parcurs o distanță de 30 de kilometri pe tronsonul românesc al râului Bega. Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, și-a exprimat optimismul cu privire la potențialul ca Timișoara să devină port, opt ambarcațiuni din Serbia fiind ancorate în oraș pentru prima dată în aproape 70 de ani. Finalizarea canalului românesc de 30 de kilometri a fost posibilă prin finanțarea proiectului „Repararea infrastructurii de navigație a canalului Bega”, care a fost finanțat prin Programul INTERREG IPA România Serbia. Deschiderea punctului de trecere a frontierei pe canalul Bega, facilitată de Consiliul Județean Timiș, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara și ABA Banat, stabilește un standard pentru viitoarele aspirații de dezvoltare portuară din Timișoara. În plus, granița dintre România și Serbia a fost deschisă pe pista de biciclete construită de-a lungul digul râului Bega. Weekend-ul viitor de trecere în țara vecină pe pistă este programat în perioada 28-29 octombrie, ultima oportunitate din acest an. Proiectul „Reparația infrastructurii de navigație a Canalului Bega”, cu un cost total de 13,85 milioane de euro, a fost finalizat anul trecut. Uniunea Europeană, prin programul IPA, a oferit 11,77 milioane de euro, împărțiți în mod egal între partea română și cea sârbă. Partea română și-a folosit fondurile pentru a reconstrui ecluza de la Sânmihaiu Român și a asigura semnalizarea de coastă, în timp ce partea sârbă a reparat nodurile hidrotehnice la Srpski Itebej și Klek. În plus, proiectul a primit 917.000 de euro în cofinanțare de la bugetul național și o contribuție de 141.000 de euro de la ABA Banat și Consiliul Județean Timiș.
