BELGRAD – După trei zile de dezbateri intense în Adunarea Națională a Serbiei, guvernul condus de premierul Đuro Macut și-a păstrat sprijinul majorității parlamentare, în timp ce incertitudinea privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate persistă.
Moțiunea de cenzură inițiată de opoziție a fost respinsă cu 135 de voturi împotrivă, în timp ce 40 de deputați au susținut demiterea executivului, iar un parlamentar s-a abținut. La vot au participat 176 de membri ai legislativului.
Rezultatul confirmă, cel puțin pentru moment, continuitatea actualului guvern, instalat în funcție în aprilie 2025 și susținut de coaliția aflată la putere, dominată de Partidul Progresist Sârb (SNS).
Alegerile anticipate rămân în zona declarațiilor politice
În ultimele săptămâni, președintele Aleksandar Vučić și alți lideri ai SNS au alimentat speculațiile privind posibilitatea organizării unor alegeri anticipate, indicând inclusiv sfârșitul toamnei drept un posibil calendar electoral.
Cu toate acestea, dezbaterea parlamentară nu s-a concretizat într-o decizie privind dizolvarea legislativului, iar perspectiva scrutinului anticipat rămâne, pentru moment, incertă.
Tema alegerilor anticipate a devenit una dintre principalele revendicări ale mișcării de protest care s-a format după tragedia produsă la gara din Novi Sad, unde prăbușirea copertinei gării a provocat moartea a 16 persoane. Ulterior, studenții implicați în manifestațiile antiguvernamentale au solicitat organizarea unui nou scrutin parlamentar, cerere respinsă de președintele Vučić.
Opoziția acuză capturarea instituțiilor statului
Acceptarea dezbaterii asupra moțiunii de cenzură a surprins scena politică sârbă, în condițiile în care aceeași inițiativă fusese respinsă de majoritatea parlamentară de două ori în cursul acestui an.
Reprezentanții SNS au justificat schimbarea de poziție prin dorința de a prezenta public rezultatele guvernării din ultimul an.
De cealaltă parte, opoziția a susținut că Serbia traversează o perioadă de degradare democratică și de concentrare excesivă a puterii în jurul actualei conduceri.
Liderul Miroslav Aleksić, președintele Mișcării Populare din Serbia, a fost unul dintre cei mai activi participanți la dezbateri, criticând lipsa de predictibilitate privind organizarea alegerilor.
„Într-o zi ni se spune că alegerile vor avea loc în noiembrie, apoi în decembrie. Nici măcar președintele nu pare să știe când vor avea loc”, a declarat Aleksić în plenul parlamentului.
Acesta a acuzat conducerea țării că evită consultarea electoratului din teama de a pierde puterea și că instituțiile statului au fost transformate în instrumente politice.
Corupția și statul de drept, în centrul criticilor
Pe parcursul celor trei zile de dezbateri, reprezentanții opoziției au criticat activitatea executivului într-o serie de domenii, invocând presupuse nereguli privind atribuirea contractelor publice, funcționarea sistemului sanitar, independența instituțiilor și respectarea statului de drept.
Totodată, au fost formulate acuzații privind existența unor legături între persoane aflate la conducerea statului și grupări de criminalitate organizată.
În discursul final înaintea votului, Miroslav Aleksić a afirmat că fenomenul corupției reprezintă cea mai gravă problemă structurală cu care se confruntă Serbia și a susținut că țara ocupă una dintre cele mai nefavorabile poziții din regiune în acest domeniu.
Premierul Macut: Guvernul va fi evaluat după rezultate
Premierul Đuro Macut a respins criticile opoziției și a declarat că activitatea executivului trebuie apreciată prin prisma rezultatelor obținute și nu a confruntărilor politice cotidiene.
Potrivit acestuia, guvernul a continuat să mențină stabilitatea economică, să atragă investiții, să dezvolte infrastructura rutieră și feroviară și să investească în sistemele de sănătate, educație și cercetare.
Macut a reiterat disponibilitatea executivului pentru dialog politic, deși a recunoscut că polarizarea actuală face dificilă reluarea unui dialog autentic între putere și opoziție.
Controversa privind presupusa utilizare a unui dispozitiv acustic revine în atenție
Prima zi a dezbaterilor parlamentare a fost marcată și de intervenția ministrului de interne Ivica Dačić, care a redeschis controversa privind presupusa utilizare a unui dispozitiv acustic în timpul protestului antiguvernamental desfășurat la Belgrad în 15 martie 2025.
În plenul parlamentului, Dačić a redat de pe telefonul mobil un sunet despre care a afirmat că reproduce funcționarea unui „tun acustic”, respingând acuzațiile opoziției referitoare la folosirea unui asemenea dispozitiv împotriva manifestanților.
Incidentul din martie 2025 continuă să genereze controverse, autoritățile neprezentând până în prezent concluzii definitive privind cauza zgomotului care a provocat panică în rândul miilor de participanți la protest.
Calendarul electoral rămâne neclar
În declarațiile sale recente, președintele Aleksandar Vučić a afirmat că scenariul preferat ar presupune mai întâi demisia actualului guvern, urmată de convocarea alegerilor parlamentare anticipate.
Ulterior, șeful statului a sugerat că și-ar putea încheia mandatul înainte de termen, ceea ce ar conduce și la organizarea alegerilor prezidențiale.
Într-un interviu acordat postului TV Prva, Vučić a declarat că scrutinul parlamentar ar putea avea loc în noiembrie sau decembrie 2026, iar alegerile prezidențiale s-ar desfășura la scurt timp după aceea, cel mai devreme în decembrie și cel târziu în februarie 2027.
În lipsa unor decizii oficiale privind dizolvarea Parlamentului, scena politică sârbă rămâne dominată de incertitudine, în timp ce tensiunile dintre putere și opoziție continuă să se amplifice.
Sursa originală: Serbian Monitor
Articol republicat de CIG News cu permisiunea editorului.
