Sancțiunile impuse de Biroul pentru Controlul Activelor Străine din Statele Unite ale Americii privind companiile cu capital rusesc implică o serie de efecte negative la adresa economiilor naționale ale statelor din Europa. Fie că acestea sunt sau nu membre ale blocului comunitar, țările europene sunt nevoite să respecte parteneriatele încheiate cu aliatul strategic de peste ocean și să pună în operă măsurile impuse de acesta.
Cu o economie zdruncinată de turbulențele politice și sociale din ultima perioadă, Serbia este pusă în fața unui nou șoc: închiderea rafinăriei petroliere deținută de colosul Naftna Industrija Srbije – NIS Petrol, companie cu capital rusesc. Un astfel de scenariu poate conduce la numeroase efecte negative în lanț, pe lângă cele mai importante, anume concedierea angajaților și imposibilitatea statului de a încasa creanțele bugetare aferente activității firmei.
Conform unui raport întocmit de Agenția pentru Registrele Comerțului din Serbia, Naftna Industrija Srbije se regăsește în topul primelor cinci companii din țară la toate capitolele de interes: cifra de afaceri, profit, active productive, număr de salariați. Astfel, NIS Petrol Serbia contribuie, în prezent, cu aproximativ 4% la formarea întregului produs intern brut al statului balcanic, procent care se poate multiplica în funcție de repercusiunile cu care se vor confrunta partenerii de afaceri ai gigantului petrolier, în cazul închiderii activității acestuia.
Mai mult, pierderea locului de muncă a peste 13.000 de angajați presupune un alt factor generator de instabilitate pentru echilibrul economic al Serbiei. Statistic, acest număr de salariați indisponibilizați atrage după sine de trei ori mai multe persoane afectate de lipsa veniturilor, prin prisma membrilor familiilor acestora. De aceea, experții în analize financiare estimează că trimiterea în șomaj a peste 13.000 de oameni destabilizează economia națională într-un ritm exponențial: pe de o parte prin reducerea consumului gospodăresc, iar pe de altă parte prin alocarea din partea statului a unor resurse bănești pentru asistarea socială a acestora.
Prin intermediul raportărilor financiare periodice ale NIS Petrol Serbia, compania a furnizat informații economico-financiare în privința accizelor, taxelor, contribuțiilor și impozitelor directe datorate statului sârb, care, conjugate, ajung la aproximativ 10% din bugetul consolidat al țării. Acest fapt conduce și la aprecierea rentabilității companiei, a vitezei de rotație a activelor circulante (stocuri, creanțe, disponibilități bănești) și a capacității de plată a datoriilor curente (către furnizori, salariați și stat).
Nu în ultimul rând, eventuala închidere a NIS Petrol Serbia va concura și la afectarea altor segmente ale economiei naționale, cum ar fi agricultura, mineritul, transporturile, industria dependentă de produsele petroliere. Acest fapt survine incapacității statului sârb de a asigura necesarul energetic național, preconizând importul a 2,8 miliarde de metri cubi de gaze în 2025, aproximativ 90% din întregul consum al Serbiei. Capacitatea statului de producție se menține la 10% din nevoia de consum, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate crescută în materie de dependență energetică.
