Potrivit Stiripesurse.ro, Serbia şi Kosovo ‘nu au ajuns la un acord’ joi la Bruxelles pentru aplanarea tensiunilor interetnice dintre ele, însă ‘discuţiile vor continua în zilele următoare’, a anunţat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, după o reuniune de criză cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi cu prim-ministrul kosovar Albin Kurti, informează AFP şi Reuters.
‘Din păcate, nu am ajuns încă la un acord astăzi (…), dar nu este sfârşitul poveştii, ambii lideri au convenit că procesul trebuie să continue şi discuţiile se vor relua în zilele următoare’, le-a declarat Borrell reporterilor la Bruxelles.
‘Cele două părţi sunt în întregime responsabile în caz de escaladare’, a adăugat el la finalul reuniunii convocate după un nou episod de violenţe în nordul Kosovo.
‘Mai este încă timp până la 1 septembrie, nu renunţ’, a mai spus Borrell, făcând referire la data prevăzută pentru intrarea în vigoare a noilor reguli administrative şi frontaliere impuse de Pristina şi denunţate de Belgrad.
Invocând un principiu al ”reciprocităţii”, Pristina are în vedere să impună şederi temporare pentru persoanele care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi le cere sârbilor din Kosovo să înlocuiască plăcuţele de înmatriculare auto sârbe ale vehiculelor lor cu plăcuţe kosovare.
Noile măsuri, care ar urma să intre în vigoare pe 1 septembrie, au condus la un nou episod de violenţe la finalul lunii iulie în nordul Kosovo, unde minoritatea sârbă le consideră abuzive.
După o întâlnire miercuri cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, preşedintele Serbiei a spus că se aşteaptă la ”discuţii dificile”. ”Chiar dacă eu sper într-o formă de soluţie, rămân sceptic”, a declarat Aleksandar Vucic pe Twitter joi.
Serbia şi Kosovo aspiră la aderarea la UE: Belgradul are din 2012 statutul de candidat oficial, în timp ce Kosovo este ”candidat potenţial”.
În prezent, procesul de aderare a Serbiei la UE este blocat din cauza disputei cu Kosovo.
Regiunea Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune.
