Libertatea presei ar trebui să reprezinte un pilon fundamental al democrației, însă aceasta se află în prezent sub presiune în Serbia.
În contextul protestelor recente de amploare, guvernul sârb a intensificat măsurile împotriva mass-mediei independente, utilizând campanii de dezinformare sprijinite de stat, tactici de intimidare și presiuni comerciale pentru a submina integritatea jurnalistică. Instituțiile media independente au fost vizate în mod direct prin campanii guvernamentale menite să le delegitimeze și să limiteze accesul publicului la informații obiective.
Reprezentanți ai guvernului sârb, inclusiv președintele Aleksandar Vučić și prim-ministrul Ana Brnabić, au caracterizat public instituțiile media independente, cum ar fi posturile N1 (afiliat CNN) și Nova S, drept „inamici ai Serbiei”. Totodată, presa pro-guvernamentală a relatat în mod fals că un angajat al United Media (proprietarul N1 și Nova S) ar fi atacat un ministru guvernamental, în timp ce rețele apropiate autorităților au desfășurat o campanie sistematică de hărțuire online împotriva jurnaliștilor independenți. Federația Europeană a Jurnaliștilor a avertizat că aceste tactici generează un mediu ostil pentru libertatea presei.
În ultimele luni, Serbia s-a confruntat cu o criză profundă generată de prăbușirea tragică a unei structuri în Novi Sad, incident soldat cu numeroase victime. Ceea ce inițial a fost un moment de doliu național s-a transformat într-o amplă mișcare împotriva corupției, cerând responsabilitate și transparență. În loc să adopte o abordare de dialog democratic, autoritățile sârbe au răspuns prin intimidări, amenințări juridice și atitudini deschis ostile față de jurnaliștii independenți. Președintele Vučić a etichetat mass-media independente și reporterii acestora drept inamici ai statului, acuzându-i fără dovezi de activități criminale. Aceste atacuri nu vizează doar presa, ci democrația însăși.
Acesta nu este doar un test pentru Serbia, ci și pentru Europa. Serbia este țară candidată la Uniunea Europeană, iar libertatea presei reprezintă o condiție fundamentală pentru aderare. În ciuda situației îngrijorătoare, Bruxelles-ul a avut până acum reacții limitate.
Având în vedere întâlnirea planificată între președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Vučić, acest moment reprezintă o oportunitate esențială pentru Uniunea Europeană de a aborda problema deteriorării libertății presei în Serbia. Experiența anterioară a UE în cazul Ungariei arată că o reacție întârziată poate avea efecte ireversibile asupra democrației.
Astfel, Uniunea Europeană ar trebui să condiționeze procesul de aderare al Serbiei de asigurarea efectivă a libertății presei, să responsabilizeze autoritățile sârbe pentru atacurile asupra jurnaliștilor și să solicite o supraveghere independentă a mass-mediei. Totodată, implicarea mediului economic european este vitală, deoarece suprimarea libertății presei pune în pericol stabilitatea economică și reputația internațională a Serbiei.
Liderii europeni sunt în fața unei alegeri decisive: fie continuă să adopte poziții lipsite de fermitate, fie intervin decisiv pentru protejarea valorilor democratice fundamentale.
Este imperios ca Uniunea Europeană să acționeze acum, înainte ca situația să devină ireversibilă.
