KLADOVO – Limba română, educația în limba maternă și păstrarea identității noilor generații au reprezentat principalele teme ale evenimentului „Limba noastră-i o comoară”, organizat duminică, 30 august 2026, la Kladovo, în Serbia de Răsărit, cu prilejul Zilei Limbii Române.
Evenimentul, la care a fost prezentă și redacția CIGNEWS, a reunit reprezentanți ai comunităților românești din Serbia de Răsărit și Voivodina, oameni de cultură, profesori, scriitori, studenți și invitați din România. Dincolo de caracterul festiv al întâlnirii, discuțiile au readus în atenție una dintre problemele fundamentale pentru viitorul comunității românești din Serbia: transmiterea limbii române către generațiile tinere și accesul la educație în limba maternă.
Manifestarea s-a desfășurat în sala de conferințe a Hotelului Aquastar Danube și a fost organizată de Asociația pentru Dezvoltare și Cooperare Forum Cladova, Asociația Forumm pentru Cultură și Identitate și portalul media Jurnal Românesc, cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Drobeta-Turnu Severin.
Români din Serbia de Răsărit și Voivodina, reuniți la Kladovo
Semnificația întâlnirii a depășit dimensiunea unei simple manifestări culturale. La aceeași masă s-au aflat reprezentanți ai comunităților românești din două regiuni ale Serbiei în care situația identitară și instituțională a românilor a evoluat diferit: Voivodina și Serbia de Răsărit.
Participanții au vorbit despre limba română ca principal element de continuitate identitară, dar și despre dificultățile întâmpinate în transmiterea acesteia către noile generații.
Unul dintre subiectele care au generat cele mai consistente discuții a fost învățământul în limba română. Liderii comunității au atras atenția asupra diminuării numărului copiilor care participă la cursurile de limba română și asupra necesității identificării unor mecanisme mai eficiente prin care familiile să fie încurajate să opteze pentru studierea limbii materne.
Dezbaterile au evidențiat, în același timp, necesitatea unei cooperări mai strânse între organizațiile românești din Serbia, instituțiile din România și reprezentanții comunităților locale.
Apel la sprijinirea românilor din Serbia de Răsărit
La eveniment a participat și Jasmina Glișici, vicepreședinte al Consiliului Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia și reprezentant al publicației de limba română Libertatea din Panciova.
Aceasta a vorbit despre necesitatea sprijinirii comunității românești din Serbia de Răsărit și despre importanța consolidării legăturilor dintre românii din această regiune și cei din Banatul Sârbesc.
Din Valea Timocului au fost prezenți mai mulți reprezentanți ai comunității, între care Zavișa Jurj, președintele Asociației Ariadnae Filum din Bor, Jiva Momirovici, consilier local în Veliko Gradiște și președintele Asociației Românii Împreună, precum și dr. Draghișa Kostandinovici, unul dintre liderii cu o îndelungată activitate în cadrul comunității românești din zona Kladovo.
Intervențiile au adus în discuție atât situația actuală a românilor din Serbia de Răsărit, cât și dificultățile privind educația în limba maternă și participarea tot mai redusă a tinerei generații la cursurile de limba română organizate în școli.
Comunitatea românească din Kladovo, prezentă la eveniment
Un rol important l-au avut chiar membrii comunității locale. Printre participanți s-au numărat români cu o îndelungată implicare în păstrarea identității comunității, dar și tineri care studiază în România.
Au fost prezenți Aca Popovici, din Korbovo, Bogoe Petrovici Hetra, Liubomir Nestorovici, din Davidovac, Milica Buzganovici, din Kostol, studentă la Craiova, Vukașin Stoianovici, Irena Rampulovici, Dragana Jovanovici, Nadezda Balanovic, Nikola Balanovic, student la Craiova, Dragan Butarevic, Mita Borakovic și Branislav Barbateskovic.
Prezența tinerilor a conferit o semnificație suplimentară discuțiilor despre continuitatea identității românești. Problema nu mai privește exclusiv conservarea patrimoniului cultural existent, ci mai ales capacitatea comunității de a transmite limba și identitatea generației care urmează.
Limba română, prin poezie și literatură
Dimensiunea culturală a evenimentului a fost susținută de poeții Mihailo Vasiljevici și Dan Șalapa, precum și de scriitorul Alexandru Drăghici, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Prin recitaluri și intervenții dedicate limbii și tradițiilor românești, aceștia au subliniat rolul culturii în conservarea identității comunităților istorice.
Profesorul Ion Nănuți, cunoscut pentru implicarea sa în dezvoltarea învățământului românesc, a adus discuția în zona soluțiilor concrete, abordând posibilitățile prin care tinerii români din Serbia ar putea fi sprijiniți să își continue studiile în limba română în instituțiile de învățământ din România.
La manifestare a participat și prof. Dalia Cârstea, inspector școlar în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Olt.
„Generația tânără este adevărata probă a continuității”
Una dintre intervențiile centrale ale evenimentului i-a aparținut profesorului doctorand și teologului Marian Gherghinescu, care a susținut o prelegere dedicată raportului dintre limbă, credință și port popular, analizate ca repere fundamentale ale identității românești din Serbia din perspectivă istorică, religioasă și culturală.
Mesajul său s-a concentrat în special asupra responsabilității pe care actuala generație o are față de tinerii comunității:
„Generația tânără este adevărata probă a continuității. Dacă tânărul român din Serbia vorbește românește, cunoaște istoria comunității sale, înțelege semnificația credinței și poate identifica simbolurile propriului port tradițional, atunci avem o comunitate care nu doar își conservă trecutul. Avem o comunitate care își construiește viitorul.”
În opinia sa, conservarea identității nu presupune izolarea tinerei generații într-o imagine idealizată a trecutului. Educația trebuie să îi ofere acesteia instrumentele necesare pentru a înțelege moștenirea primită și pentru a o integra într-o societate contemporană aflată într-o permanentă transformare.
„Nu trebuie să-i cerem tânărului să trăiască în trecut. Trebuie să-l ajutăm să înțeleagă trecutul pentru a putea păși în viitor fără să-și piardă rădăcinile”, a subliniat Marian Gherghinescu.
Limba română, între sărbătoare și responsabilitate
Evenimentul de la Kladovo a avut inevitabil o componentă festivă. Însă, din perspectiva discuțiilor la care CIGNEWS a asistat, întâlnirea a evidențiat și o realitate care nu poate fi ignorată: păstrarea limbii române în comunitățile istorice nu poate depinde exclusiv de manifestările organizate cu prilejul unor zile aniversare.
În Serbia de Răsărit, problema limbii este strâns legată de educație, familie, implicarea organizațiilor comunitare, sprijinul instituțional și interesul noilor generații. Iar diminuarea participării copiilor la cursurile de limba română reprezintă un semnal care merită analizat dincolo de discursurile ceremoniale.
Pentru comunitățile istorice, o limbă rămâne vie atât timp cât este vorbită, învățată și transmisă mai departe.
Din această perspectivă, titlul ales pentru întâlnirea de la Kladovo – „Limba noastră-i o comoară” – poate fi citit nu numai ca o celebrare a limbii române, ci și ca un îndemn la responsabilitate. O comoară culturală poate fi moștenită de la generațiile precedente, însă continuitatea ei depinde de cei care aleg să o transmită generațiilor următoare.
Evenimentul a fost moderat de Romeo Crîșmaru, fondatorul portalului media Jurnal Românesc, iar organizarea sa a beneficiat de sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Drobeta-Turnu Severin.
