Declarațiile repetate ale președintelui Serbia, Aleksandar Vučić, referitoare la demolările ilegale produse în 2016 în cartierul Savamala, au generat noi reacții critice în spațiul public sârb. Avocatul și fostul comisar pentru informații publice, Rodoljub Šabić, a apreciat că astfel de afirmații pot fi interpretate inclusiv ca forme de încurajare a încălcării ordinii constituționale.
Intervenția sa a venit după ce Aleksandar Vučić a readus în discuție cazul la împlinirea a zece ani de la incidentul din strada Hercegovačka, când persoane mascate au demolat, pe timpul nopții, mai multe imobile și au reținut cetățeni aflați în zonă. Evenimentul a fost asociat în mod constant cu proiectul urbanistic Belgrade Waterfront, unul dintre cele mai controversate proiecte imobiliare din capitala sârbă.
Recent, președintele sârb a declarat că, dacă ar fi avut ocazia, s-ar fi urcat personal într-un buldozer. Afirmația a fost criticată de Rodoljub Šabić, care a susținut că este problematic faptul că șeful statului evocă pozitiv o acțiune în cursul căreia drepturi fundamentale garantate cetățenilor ar fi fost încălcate în mod evident.
Potrivit fostului oficial, actualele poziționări contrastează puternic cu reacția inițială a lui Vučić din 2016, când acesta i-a descris pe autorii demolărilor drept „idioți compleți”, formulare interpretată atunci ca o posibilă deschidere către asumarea responsabilității. Ulterior însă, discursul politic s-a modificat, accentul fiind mutat de la caracterul ilegal al acțiunii către momentul desfășurării acesteia, sugerându-se că problema ar fi fost mai degrabă faptul că demolările au avut loc noaptea și nu ziua.
Rodoljub Šabić a subliniat și faptul că președintele Serbiei nu deține atribuții executive directe în materie de construcții, urbanism sau demolări administrative. Din această perspectivă, orice asumare publică a unei decizii de acest tip ar putea fi interpretată juridic nu ca exercitare a unei competențe legale, ci ca eventuală instigare sau influențare informală a procesului decizional.
Totodată, fostul comisar a respins narativul conform căruia imobilele demolate ar fi fost simple construcții improvizate fără valoare juridică. Potrivit acestuia, majoritatea clădirilor vizate aveau statut legal clar, iar unele fuseseră achiziționate de proprietari inclusiv prin proceduri judiciare și tranzacții aprobate de stat.
La zece ani de la incident, cazul Savamala rămâne unul dintre cele mai sensibile episoade politico-juridice din Serbia post-2000, fiind invocat frecvent ca simbol al deficitului de responsabilitate instituțională și al relației tensionate dintre dezvoltarea urbană accelerată și statul de drept.
