Economia Serbiei, ca și a României, se bucură de o diversitate însemnată în privința ramurilor către care pătrunde. Acestea variază de la energie și minerit, numeroase industrii (prelucrătoare, constructoare de mașini, chimică, alimentară etc), servicii prestate și până la comerț. Recent, agenția de rating Standard & Poor’s caracteriza economia Serbiei ca fiind pretabilă să primească investiții private majore, dat fiind regimul fiscal blând din țara vecină, precum și poziția sa geografică.
Analizând situația actuală a sârbilor, nu putem să nu remarcăm o instabilitate majoră cu repercusiuni imediate în sectorul economic, însă perspectivele pot fi încurajatoare din moment ce opinia publică din Serbia încearcă, din răsputeri, să diminueze corupția, să transparentizeze tranzacțiile și să urmeze parcursul european, început în 2009. Poate că tocmai aceste probleme au grevat asupra dezvoltării economice a Serbiei, în privința atragerii de investitori străini, care să conducă spre creșterea principalilor indicatori macroeconomici, dar și către reducerea ratei șomajului și a sărăciei.
România în contextul european vs. Serbia, stat suveranist
Având economii de tranziție, atât România, cât și Serbia au traversat perioade de turbulențe în ultimii 35 de ani, care s-au materializat prin instabilitate monetară, investiții timide și numeroase modificări fiscale. Prin prerogativele sale, Uniunea Europeană a reușit să alinieze legislația economică a României cu cea a statelor membre, blocul comunitar reprezentând o rampă de lansare pentru mediul de afaceri românesc. La polul opus, afinitatea Serbiei față de doctrinele răsăritene a făcut ca economia țării vecine să aibă o dezvoltare lentă, fapt resimțit de populația a cărui nivel de trai a avut o îmbunătățire lentă și redusă, în comparație cu țările europene.
Produsul intern brut al României era, în anul 1993, la jumătatea celui din Serbia, țara noastră depășind statul vecin la acest capitol câțiva ani mai târziu. Astfel, PIB-ul României a crescut de la 37 mld. dolari americani în 2000, la peste 300 mld. dolari americani în 2024, în timp ce Serbia a evoluat de la un PIB de 10 mld. dolari americani în 2000, la peste 60 mld. dolari americani în 2024. Cu o populație semnificativ mai mare decât cea a Serbiei, România a ajuns la un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 15.000 dolari americani în 2024, an în care vecinii noștri au atins doar pragul de 6.000 dolari americani pe cap de locuitor. De menționat este că, în anul 2000, acest indicator se apropia de valoarea de 1.700 dolari americani în România, respectiv 1.200 dolari americani în Serbia.
În ceea ce privește bunăstarea cetățenilor, putem aminti că nivelul salariului mediu brut lunar în România era de 100 de euro în anul 2000, comparativ cu 150 de euro în Serbia. 24 de ani mai târziu, salariul mediu brut lunar în țara noastră a ajuns la 1.400 de euro, iar în țara vecină la 700 de euro. De asemenea, s-au înregistrat creșteri semnificative și în privința salariului minim garantat în plată, care în România anului 2024 a fost de 670 de euro, iar în Serbia de 400 euro.
Parcursul României europene a făcut ca cetățenii acestei țări să identifice oportunități multiple de angajare, ceea ce a condus către reducerea ratelor șomajului și sărăciei mult mai accelerat decât în Serbia. Astfel, la nivelul anului 2023, șomajul în România atingea o rată de 5%, în timp ce în Serbia indicatorul arăta 8,7 puncte procentuale, iar rata sărăciei – cuantificată în persoane care trăiesc zilnic cu mai puțin de echivalentul a 26 de lei – măsura în România 7,1% și în Serbia 7,5%.
Pe fondul apartenenței la blocul comunitar, România s-a bucurat și de importante investiții străine, favorizând astfel caracteristica productivă a țării. Astfel, deficitul comercial al țării noastre s-a situat între 0,4% și 6,6%, în ultimul deceniu, timp în care cel al Serbiei a oscilat între 4,5% și 11%.
Înființarea unei companii în Serbia
Pentru a-ți deschide o afacere în Serbia ai nevoie de 7 zile și un buget pentru cheltuielile de constituire de 350 de euro. Mai mult, trebuie să știi că profitul se impozitează cu 15%, dividendele tot cu 15%, iar taxa pe valoarea adăugată este de 20% la majoritatea produselor și serviciilor. De asemenea, impozitul pe venitul personal este de 10%, iar impozitele pe proprietăți sunt progresive, în funcție de valoarea bunurilor deținute.
Ca și în România, există câteva tipuri de forme de organizare, precum și niveluri minime ale capitalului social. Fiind o țară non-UE, comerțul exterior se supune legislației sârbești în materie de importuri și exporturi, la care se aplică prevederile specifice pentru relațiile cu statele în legătură cu care Serbia are încheiate acorduri economice.
