Pe data de 12 aprilie 2025, Belgradul a fost scena unui miting pro-guvernamental organizat în sprijinul președintelui Aleksandar Vucic. Evenimentul a fost perceput ca o reacție la protestele anti-corupție din 15 martie, când peste 100 000 persoane au manifestat împotriva guvernului, acuzând corupția și neglijența autorităților în urma prăbușirii acoperișului unei gări din Novi Sad, în noiembrie 2024, incident soldat cu 16 decese.
Mitingul din 12 aprilie, a fost organizat sub umbrela noii mișcări politice ”Mișcarea pentru Popor și Stat”, lansată de Vucic. Participanții au fost aduși cu autobuze din diverse regiuni ale Serbiei, Kosovo și Bosnia, într-un efort coordonat de mobilizare a susținătorilor guvernului. Evenimentul a fost marcat de discursuri în care s-a subliniat necesitatea menținerii ordinii și stabilității în țară.
În cadrul mitingului, Vucic a respins acuzațiile protestatarilor, declarând că ”revoluția colorată s-a încheiat”, și a anunțat lansarea unei noi mișcări politice sub umbrela Partidului Progresist Sârb, sugerând astfel o posibilă reconfigurare a coaliției de guvernare. El a acuzat forțe externe de orchestrarea protestelor, fără a furniza dovezi concrete.
Mitingul a beneficiat de sprijinul liderilor regionali, precum premierul ungar Viktor Orban și liderul bosniac Milorad Dodik, care au transmis mesaje de susținere. În paralel, studenții și alți protestatari anti-guvernamentali au organizat manifestații pașnice, inclusiv sit-in-uri și evenimente culturale, pentru a încuraja boicotarea mitingului pro-guvernamental. Aceștia au acuzat autoritățile de intensificarea represiunii asupra opoziției și a presei independente, exprimând temeri privind o derivă autoritară a regimului Vucic.
Deși prezentat oficial ca o demonstrație democratică de susținere a actualei guvernări, evenimentul din 12 aprilie a fost însoțit de mai multe aspecte controversate, semnalate în mod neoficial în spațiul online sau de către persoane aflate în proximitatea organizării:
• Participare impusă angajaților publici: Au existat semnale că angajaților din instituțiile publice li s-ar fi cerut să participe obligatoriu la miting, unii fiind puși să semneze prezența sau avertizați că neparticiparea le-ar putea afecta poziția profesională;
• Stimulente pentru participare: Au fost menționate cazuri în care participanții ar fi primit diurne, pachete cu alimente sau alte tipuri de beneficii pentru a lua parte la miting;
• Organizarea centralizată a transportului: Mulți participanți au fost aduși cu autobuze puse la dispoziție de autorități locale sau structuri apropiate de partidul de guvernământ, cu itinerarii coordonate din mai multe regiuni ale țării;
• Sprijinul deschis al Bisericii Ortodoxe Sârbe: Anumiți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Sârbe și-au exprimat susținerea față de conducerea politică actuală, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul unor segmente ale societății care consideră că instituția religioasă ar trebui să adopte o poziție neutră în viața politică;
• Intervenții asupra contramanifestanțiilor: În paralel cu mitingul oficial, mai multe grupuri de studenți și activiști civici au încercat să organizeze manifestații alternative în alte zone ale orașului. Relatări neoficiale indică faptul că aceste acțiuni ar fi fost rapid întrerupte de forțele de ordine, iar unii participanți ar fi fost reținuți sau descurajați prin diverse forme de presiune;
• Utilizarea unor mijloace de control neconvenționale: Participanții la eveniment au raportat expunerea la sunete puternice, cu efecte fizice neplăcute (dureri de cap, greață), ceea ce a dus la suspiciuni privind folosirea unor dispozitive acustice speciale în scop de control al mulțimii.
Concluzie
Protestul din 12 aprilie 2025, deși prezentat oficial ca un exercițiu democratic de susținere populară, a fost perceput de o parte a opiniei publice ca o demonstrație de forță a guvernării, organizată prin mijloace care ridică semne de întrebare în privința libertății de participare și a echilibrului dintre stat, biserică și societate civilă. În absența unei transparențe clare privind organizarea și scopurile acțiunii, protestul a lăsat în urmă un climat tensionat în continuare și o societate din ce în ce mai polarizată.
