Pentru România, perspectivele apartenenţei la Uniunea Europeană (UE) sunt mai mult decât optimiste. După ce la finele anului trecut a obţinut 3,7 miliarde de euro cu titlu de prefinanţare, în vederea aplicării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România este foarte aproape să obţină o nouă tranşă de bani europeni. De această dată 2,6 miliarde de euro urmează să fie injectaţi într-o economie slăbită de șocurile ultimelor luni. Pentru întregirea tabloului se cuvine menţionată şi posibila acceptare a României în Spaţiul Schengen. Concluzia preliminară? Victorii de efect pe ambele planuri.
Nu doar fondurile comunitare, deloc puţine, atrase cu începere din 2007 în economia naţională sau avantajele, imposibil de ignorat, ce decurg din apropiata aderare la spaţiul Schengen prezintă însemnătate pentru istoria recentă a României. De 15 ani, uneori cu intermitenţe, dar întotdeauna în aceeaşi direcţie, categorii tot mai mari de cetăţeni s-au înfruptat cu voluptate din beneficiile pe care le aduce cu sine apartenenţa la UE. Cel puţin acestea sunt datele care rezultă din datele furnizate de Eurobarometrul standard efectuat în vara anului 2022.
Conform acestuia, 54% dintre cetățenii români tind să aibă încredere în UE. Procentul este mai mare comparativ cu media europeană – 49%. Un procentaj și mai mare, 67% dintre români, își manifestă optimismul cu privire la viitorul UE. Suplimentar, 54% dintre respondenții români își afirmă încrederea în structurile Uniunii Europene, mai mulți decât media europeană de 49%.
Situația se schimbă sensibil în privința sprijinirii sancțiunilor aplicate în mod solidar de cele 27 de state UE împotriva Federației Ruse. 78% dintre europeni văd cu ochi buni o asemenea politică, în vreme ce românii o agreează în proporție de 69%. De asemenea, în condițiile în care 68% dintre europeni se declară în favoarea furnizării și livrării de echipamente militare către Ucraina, românii sprijină asemenea demersuri într-un raport de 61%. În continuare merită remarcată proporția în care românii (7 din 10) sunt de părere că Uniunea Europeană trebuie să investească cu prioritate în energia din surse regenerabile, în vederea limitării dependenței de hidrocarburile rusești. Procentajul mai mic înregistrat la acest capitol în raport cu media europeană se explică printr-o mai mare autonomie energetică de care România se bucură.
Cu titlu de provocări de etapă, surmontabile prin eficienţă şi solidaritate, românii se poziţionează sensibil sub media europeană ca nivel prezent de satisfacţie în legătură cu problematici ţinând de starea financiară a familiei sau a locului de muncă. În mod paradoxal, asta nu-i împiedică pe aceiași români să anticipeze, într-o proporție mai mare decât media europeană, o îmbunătățire a nivelului de trai, în propria țară și la nivelul Uniunii Europene, respectiv a posibilităților de angajare/dezvoltare profesională.
Lucrurile sunt departe de a fi așa cum ne-am fi dorit. Cauze obiective, la care se adaugă chestiuni precum corupția, incompetența sau relele intenții, grevează asupra calității vieții, nu doar în România, ci la nivelul întregului bloc comunitar.
În împrejurări dificile, precum cele prezente, în care Uniunea Europeană resimte încă șocurile generate de pandemia de COVID-19, dar și efectele în cascadă antrenate de agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina (îngrijorări cu privire la hidrocarburi, inflație galopantă, ascensiunea fulminantă a grupărilor extremiste, de la marginea eșichierului politic etc.), încrederea cetățenilor europeni, implicit a românilor, în credibilitatea și fezabilitatea Uniunii Europene demonstrează reziliență. Imaginată în ideea eliminării războiului din rândul instrumentelor pretabile să rezolve diferendele dintre state, în măsură să promoveze pacea, securitatea alimentară, energetică și a granițelor, libertăți precum cele de gândire, de circulație sau de conștiință, Uniunea Europeană reușește să depășească piedici și obstacole de tot felul.
Cu spectrul unei crize economice care se întrevede pentru perioada următoare, Uniunea Europeană pare capabilă, dar mai ales hotărâtă să reziste, să iasă mai puternică și să reprezinte mult timp de aici în colo singura alternativă sănătoasă la abisul autoritar existent la granițele sale.
Consensul exprimat de europeni în privința promovării unor viziuni comune în domenii esențiale precum apărarea și securitatea, energia sau politica externă vine să probeze că, în vremuri de restriște, acordând prioritate capitolelor cu adevărat importante, Uniunea Europeană își înțelege pe deplin rolul.
Nu mai puțin importantă este disponibilitatea manifestată de europeni în privința accelerării procesului de extindere a UE. Serbia, Muntenegru, Ucraina și Republica Moldova, pentru a numi câteva state aflate în proces de aderare, au nevoie de deschiderea și de bunăvoința statelor membre. 57% dintre europeni, respectiv 61% dintre români susțin asemenea evoluții.
Din nou, cu toate întârzierile sale, România se profilează corect și onest, în concordanță cu cele mai importante luări europene de poziție. Este nu doar un stat care se bucură de avantajele ce decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene, este un stat capabil să furnizeze securitate, bune practici și mai ales camaraderie și bunăvoință către statele care aspiră să adere la marea familie europeană.
Eurobarometrul standard 97 a fost realizat în perioada 17 iunie – 13 iulie 2022 prin chestionarea a 26468 de cetățeni din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Dintre respondenți, 1042 au fost cetățeni români.
