Timp de trei zile, în intervalul 30 august – 1 septembrie 2024, localitatea Svinița din județul Mehedinți a fost gazda cunoscutului Festival al Smochinelor. Ajuns la ediția cu numărul XXV în 2024, Festivalul Smochinelor a reunit un număr de 35 de comercianți – „gospodari pricepuți, care au ieșit la vânzare cu niște produse de cea mai bună calitate și foarte diversificate. Prin vânzarea acestor produse, locuitorii și bunii gospodari își rotunjesc veniturile”, potrivit primarul localității Svinița, Nicolaie Curici.
Lucrurile și implicit festivalul s-au dezvoltat organic la Svinița, de la cele câteva tarabe unde se comercializau smochine și produse din smochine în urmă cu mai bine de un deceniu s-a ajuns în prezent la o participare semnificativă, iar turiștii sunt cei care câștigă cel mai mult dintr-o asemenea dinamică. Că oamenii din partea locului sunt interesați nu doar de comercializarea smochinelor, ci și de obiceiurile și atracțiile zonei reiese cu claritate din modul în care primarul localității Svinița se raportează la acest festival care a devenit deja unul de tradiție.
Observând cererea tot mai mare pentru smochine și produse din smochine (dulceața, țuica, lichiorul, coniacul, vinul, sucul, șerbetul, prăjiturile, baclavalele, cozonacii, clătitele, gogoșile ș.a.), organizatorii fac tot ceea ce le stă în putință pentru a promova la nivel național și nu numai cele mai cunoscute bunătăți din acest colț de țară. „Nu promovăm numai smochinii și produsele obținute, promovăm și locurile, oamenii locurilor, obiceiurile si tradițiile noastre, ale comunității sârbe din Svinița. Comuna este așezată în una dintre cele mai frumoase zone din România , aici unde Dunărea a despărțit munții Carpați de munții Balcani și a creat niște peisaje parcă desprinse din basme, niște peisaje mirifice, populate de niște oameni minunați. Serile de la Festival au fost încheiate cu dansuri populare sârbești și românești cu muzică sârbească și românească, unde au participat artiști de renume și formații de dansuri din cele mai apreciate”, a adăugat Nicolaie Curici.
Dincolo de comercianți, dar și de turiștii veniți din țară și nu numai, bunătățile și activitățile desfășurate de către organizatorii festivalului s-au bucurat de prezența unor oaspeți de seamă. Între aceștia din urmă se regăsesc E.S. Stefan Tomasevici, Ambasadorul Serbiei în România, Alin Iusuf, prefectul județului Mehedinți, Aladin Georgescu, președintele Consiliului Județean Mehedinți, precum și un număr semnificativ de parlamentari români, directori de instituții publice, respectiv primari din România și din Serbia.
Festivalul Smochinelor este un eveniment cultural-gastronomic unic în România, iar primarul Nicolaie Curici e de părere că locuitorii județului Dolj și mai ales craiovenii „trebuie să vină, să cunoască tradițiile și obiceiurile locuitorilor din Svinița, care sunt păstrate cu sfințenie de 1000 de ani, să vadă cum jucăm, cum cântăm, portul popular și cum vorbim, cum am reușit să ne păstrăm identitatea și cultura”.
De cealaltă parte a Dunării, în Veliko Grădiște (Republica Serbia), un grup de români inimoși au celebrat pe – 31 august 2024 – Ziua Limbii Române. Organizatorii, reprezentanții Asociației „Românii Împreună” din Serbia, au avut fericita idee de a celebra Limba Română în mijlocul comunității în care viețuiesc, într-o frumoasă sală a liceului din localitate. Alături de românii de dincolo de Dunăre, la Veliko Grădiște au participat și profesori, liceeni și jurnaliști din România. O prezență imposibil de ignorat este cea a viitorului primar din orașul Moldova Nouă – Adrian Constantin Torma, domnia sa exprimându-se în favoarea unei apropieri de comunitatea de dincolo de Dunăre – Veliko Grădiște.
Prin momente artistice, prelegeri și o expoziție de meșteșuguri populare (atelier de olărit și expoziție de ie românească), participanții au onorat Limba Română și au subliniat rolul exponențial pe care aceasta îl joacă în ceea ce privește consolidarea identității românești. Jiva Momirovic, președintele Asociației „Românii Împreună”, și-a manifestat solidaritatea în raport cu limba română, evocând importanța limbii materne pentru toți românii din Serbia, iar Jiva Lazici, vicepreședinte al aceleiași asociații, a ținut să adauge că „identitatea fără limbă nu poate exista. Dacă dispare limba, dispare poporul”. Și președintele Federației Românilor din Serbia, Dragan Demic, a luat poziție în favoare apărării limbii române, arătând că situația actuală din Serbia de Răsărit este departe de a fi favorabilă, deoarece numărul celor care vorbesc sau învață limba română este din ce în ce mai mic.
Întrucât etnicii români din Serbia de Răsărit au posibilitatea de a accesa programe academice în România, profesorul Liviu Cîrțînă din cadrul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu le-a vorbit celor prezenți despre oferta de studii universitare din Târgu Jiu.
Ceea ce au reușit să facă românii din Serbia de Răsărit cu ocazia Zilei Limbii Române este demn de laudă, iar parteneriatele stabilite de-o parte și de cealaltă a Dunării au rolul de a evidenția asemenea manifestări.
Evenimentul de la Veliko Grădiște s-a desfășurat cu sprijin financiar din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
